Árpád Fikó și nevasta lui, Gyöngyi, sunt gospodari-model la Frumoasa. Au paisprezece vaci, și predau în medie 4 mii de litri de lapte la Cooperativa Csengő din sat, unde - după cum spune administratorul - ei au laptele cu cele mai puține germeni, deci laptele cel mai curat.

În grajdul lor modern, betonat și faianțat, lângă vaci mai sunt trei tauri și o vițea. Cele două vițele, porcul și cele trei porcușori stau separat.

Familia Fikó se ocupă de o gospodăria de asemenea volumen de zece ani, momentan aceasta este singura lor sursă de venit, din care finanțez și educația fetelor la Odorheiu Secuiesc.

Árpád s-a născut la Frumoasa, nevasta lui provine din Miercurea Ciuc. Gyöngyi spune că îi era frică și de muscă când era tânără, dar azi n-aș mai muta din sat, îi place și gospodăria.

Soțul s-a crescut la sat, trebuia să se ocupe cu animale de când era mic. Spune că „am stat sub vaca când eram opt, că încă sunt acolo. Părinții mei au urcat pe munte, n-au venit acasă, iar vaca trebuie mulsă. Acea lapte avea totul, chiar și lacrimii mei”.

Maistrul lui Gyöngyi tot nevoia a fost, când soțul ei a ajuns în spital: am muls vaca timp de trei ore, și tot n-am terminat. Totuși n-aș vrea să despartă de viața de aici, n-aș putea să trăiască într-un bloc sau într-o altă țară. Sunt căsătoriți de 21 de ani, iar acum numai râd la dificultățile de la început. La prima noapte Gyöngyi a trezit soțul ei din cauza ploii care curgea prin cana, spunând că „cineva pișă lângă casă”.

Nu cheltuiesc pe călătorii

Grajdul a fost lovit de un trăsnet în anii '90, după ce a fost reconstruit și extins. Chiar și veterinarul a remarcat că se vede că nu pe călătorii cheltuiesc banii din finanțare. Zugrăvesc grajdul în primăvară și toamnă, iar pe timpul verii spăl pereții în fiecare zi.

Ziua începe la ora patru și jumate, cuplul merge la grajd, și se termină cu munca de dimineață la opt jumate. Pe la seară curățarea animalelor și a grajdului, mulsul și hrănirea iarăși durează vreo 3-4 ore. „Pe nouă să nu ne așteptă nimeni la o nuntă pe la prânz, ajungem doar pe la seară, că trebuie să avem grijă de animalele” - spune femeia râzând.

Furajul înseamnă o cheltuială semnificativă, deoarece nu prea sunt fânețe bune în împrejurime. Animalele stau în grajd și vara, nu merită angajat un cioban și sunt prea multe pentru cireda, n-ar mai fi timp pentru muls dimineața și seara - explică Árpád.

Familia Fikó închiriază 10 hectare de fânețe, dar chiar și așa trebuie să cumpere fân. Cu o căruță costă 800 lei și se termină într-o săptămână, iar tescovina adusă de la fabrica de bere costă 2 mii de lei. În afară de acestea, vacii mai mănânc tărâțe și griș.

Sunt mai deștepți decât oamenii

Și vacii au personalitatea lor. Una lasă numai lui Árpád să fie muls. Când a fost la spital, mugea timp de o săptămână. Au avut și un taur care a semnalat când a intrat un necunoscut în curte.

Sunt multe ori mai deștepți decât oamenii - spune Gyöngyi, cine dă o nume fiecărui animal, și trece în revistă data lor de naștere și alte evenimente importante din viața lui Csitkó, Virág, Gyöngyös, Bandi, Csinos și Sári, preferata. Chiar și mama lui Sári a fost proprietatea familiei, și a născut viței timp de 20 de ani. Sári, ultima, a fost singura fată, de aceea au păstrat-o. Iar din prețul taurilor vândute au plătit racordul la sistemul de gaze. Nu numai rasa contează când vorbim de debitul de lapte. Sári e o vacă simplă, cum spune Gyöngyi, totuși dă 16 litri de lapte la fiecare mulgere.

Vara, când debitul de lapte e mai mare, au un venit în jur de 3-4 mii de lei, din care trebuie plătite furajele, facturile, chiria pentru fânețe, căminul fetelor, detergentul pentru cisterna frigorifică și mașina de muls. Iar sprijinul plătit pentru suprafață nu li se cuvine lor, ci proprietarului terenului.

Înainte de desființarea sistemului de cote, situația a fost destul de suportabilă, pentru că statul dădea sprijin de 30 de bani la fiecare litru de lapte vândut la un preț de 80 de bani.

Cooperativa plătește mai mult decât cumpărătorul precedent, dar prețul laptelui ar trebuie să fie minim 1.8 lei pe litru ca să există și un profit rezonabil după munca depusă.

Laptele se culege într-o cisternă frigorifică, iar o mașină duce în fiecare a doua zi la Cooperativa Csengő. În anul trecut a fost învestit prețul unui taur, până atunci Gyöngyi a dus cel o sută de litri de lapte în fiecare dimineață cu o căruță mică în celălalt sat.

Din ce o să fie multă lapte?

Producția laptelui are multe elemente, gospodarii din Frumoasa spun că vacii simt chiar și schimbările de vreme. Nici hrana nu e indiferentă. Fânul din pădure rezultă în cea mai multă lapte. De aceea spun bătrânii că „laptele depinde de iesle”.

Au încercat să stimuleze vacii cu muzică, iar aerul aburit din grajd a distrus deja trei radiouri. „Eu fluier foarte mult pentru ei, dar to nu dau mai mult de 20 de litri” - spune Árpád, glumind.

E mai util dacă vaca naște în fiecare an, pentru că în următoarele șase luni dă cea mai multă lapte. Dar sunt și animale care, timp de 1-2 ani „doar stau liniștit și gol”. În cazul acestor vaci, un veterinar pornește procesul de fertilitate cu o injecție.

Familia Fikó spune că e mai economic să crești vițelul, decât să cumperi un animal crescut. Piața de animale a devenit ca un concurs de frumusețe: vițeii și taurii sunt greu de vândut, nimeni nu dă foarte multe bani.

În ciuda dificultăților și a plângerilor, ei încerc să fac cât pot. Dacă nu le-aș place această muncă și acest mode viață, nici nu aș putea face. „Facem cu tot sufletul” - spun amândouă.